Cum alegi o agenție SEO: întrebări, dovezi și red flags

Cum alegi o agenție SEO, pe scurt: te uiți la metodă și la ce rămâne al tău la final, nu la poziția pe care ți-o promite și nu doar la preț. Diferența dintre doi furnizori care sună la fel se vede în trei locuri — ce întrebări îți pun ei despre afacere, ce dovezi acceptă să îți arate înainte de semnătură și cine controlează conturile după ce colaborarea se termină.

Google publică o listă de întrebări pentru cine angajează un specialist SEO. Pagina aceea nu are versiune în română: dacă o deschizi cu setarea de limbă română, ești trimis tot la varianta în engleză. Rezultatul practic e că la noi întrebările circulă din auzite, iar cele mai utile dintre ele lipsesc din discuție.

Mai jos sunt traduse, puse într-o grilă cu prag de respingere și completate cu cele două verificări pe care nu le face aproape nimeni: ce se întâmplă cu conturile, conținutul și datele când pleci și ce spune furnizorul despre vizibilitatea în răspunsurile AI.

Notă: aici nu tratăm banii. Cât costă SEO, cum compari două oferte și când o ofertă e prea ieftină ca să funcționeze sunt subiecte separate, tratate în articolul despre cât costă SEO în România. Articolul de față se ocupă de metodă și de proprietatea activelor.

Grila de selecție: 12 verificări cu prag de respingere

Cele mai multe liste de întrebări au aceeași problemă: îți spun ce să întrebi, dar nu ce să faci cu răspunsul. Poți pune douăzeci de întrebări bune și tot să semnezi cu cine nu trebuie, dacă niciun răspuns nu are voie să fie greșit.

Grila de mai jos are o singură coloană care contează: ce răspuns încheie discuția. Nu „ce răspuns e mai slab”, ci ce răspuns te face să treci la următorul furnizor.

Folosește grila ca filtru, nu ca formular de notare. Un furnizor care pică un singur rând din cele douăsprezece nu e „mai slab cu o optime” — e un furnizor pe care îl scoți din discuție și îți economisești lunile în care ai fi aflat singur de ce.

Ne-am elimina pe noi înșine?

O grilă construită ca să treacă exact profilul celui care o scrie se vede de la distanță. Am trecut-o prin al nostru și am păstrat criteriile pe care le picăm.

1. Rândul 2 e cel mai slab răspuns al nostru. Singurul nostru studiu de caz public e despre propria noastră afacere, nu despre un client. E o dovadă reală, dar e mai slabă decât un portofoliu de cazuri de client, și cine ne evaluează are dreptate să o numere ca atare.
2. Rândul 5 nu se poate trece universal. Nu avem experiență în orice industrie și, când nu avem, răspunsul corect e „nu”, nu o listă de proiecte vag înrudite. Dacă industria ta cere cunoaștere de nișă și noi nu o avem, criteriul funcționează împotriva noastră — și e bine că funcționează.
3. Rândul 12 depinde de contract, nu de bune intenții. Nu există în România o normă publică pe care să o citez pentru termenul de notificare a încetării. Am căutat și nu am găsit niciuna, la niciun nivel. Ce putem face — și ce facem — e să scriem termenul în contract înainte de prima livrare. Cine nu îl scrie, indiferent cine e, pică rândul.

Notă: o parte din piață caută un clasament în loc de o metodă — „agenție SEO top”, „pe ce poziție se află”. Poziția pe care o ocupă o agenție cu propriul ei site îți spune ce a reușit pentru ea, în nișa ei, cu bugetul ei. Nu prezice ce va face pentru tine, în nișa ta. De asta grila întreabă despre proces, nu despre clasament.

Întrebările pe care le publică Google pentru cine angajează un SEO

Lista de mai jos e din documentația oficială — Do You Need an SEO? Tips for Hiring an SEO, pagina Google Search Central pentru cine angajează un specialist. Nu e o listă de bune practici scrisă de o agenție; e ce recomandă platforma pe care vrei să apari. Traducerea e a noastră, pentru că pagina nu există în română.

• Îmi poți arăta exemple din munca ta anterioară și câteva povești de succes?
• Respecți cerințele Google pentru Căutare?
• Ce fel de rezultate te aștepți să vezi și în ce interval de timp? Cum îți măsori succesul?
• Ce experiență ai în industria mea?
• Ce experiență ai în țara sau orașul meu?
• Ce experiență ai în dezvoltarea de site-uri internaționale?
• De cât timp ești în domeniu?
• Cum comunicăm pe parcurs?
• Îmi vei arăta toate modificările pe care le faci pe site și îmi vei da informații detaliate despre recomandări și despre raționamentul din spatele lor?

Ultima e cea mai subestimată din listă. Un furnizor care nu se angajează să îți arate ce schimbă pe propriul tău site îți cere, practic, să nu poți verifica nimic din ce plătești.

Documentația adaugă și un test în oglindă: contează la fel de mult ce întreabă el. Textul spune direct că, dacă furnizorul nu e interesat de tine și de afacerea ta, e cazul să găsești pe altcineva, și că un specialist bun ar trebui să întrebe ce anume face afacerea ta unică, cine îți sunt concurenții, cum te pot ajuta rezultatele din căutare și cum te găsesc clienții azi. Aceeași idee apare și în episodul video al echipei Google Search Central despre angajarea unui specialist SEO, unde întrebările sugerate merg mai departe: cum face bani afacerea, ce alte canale folosești, ce fac concurenții bine, online și offline. Un furnizor care nu are cum să știe ce te diferențiază nu are cum să prioritizeze corect, iar restul discuției — livrabile, rapoarte, calendar — se construiește pe informația asta sau pe nimic.

Cum deosebești un răspuns bun de unul care doar sună bine

Un răspuns bun se poate verifica după ce închizi ședința. Unul care doar sună bine nu-ți lasă nimic de verificat. Tabelul de mai jos ia patru dintre întrebările din grilă și arată diferența.

Ultimul rând e cel mai ușor de testat, pentru că răspunsul corect e public. Google descrie procesul de diagnostic pentru scăderi de trafic din Căutare exact ca listă de cauze de verificat, cu raportul din Search Console pentru fiecare. Poți cere furnizorului să-l parcurgă cu tine, pe un caz real, înainte să semnezi.

Al treilea rând are și el un criteriu oficial. Ghidul Google despre instrumentele și sfaturile SEO din surse terțe spune că sfatul bun fie își declară limita — că e opinie bazată pe date sau pe experiență — fie își susține afirmațiile citând ghidul oficial Google pentru Căutare. Aceeași pagină precizează că instrumentele terțe nu au acces la datele interne de ranking ale Google și nu pot garanta performanță, iar Google nu evaluează și nu aprobă astfel de instrumente. Un scor de „sănătate SEO” scos dintr-un instrument nu e o dovadă, e o părere a instrumentului.

Întrebarea de 2026: ce spune despre vizibilitatea în răspunsurile AI

Documentația a adăugat recent o întrebare pe care merită să o pui explicit: dacă furnizorul îți dă sfaturi despre optimizarea pentru experiențele AI — serviciile numite „AEO” sau „GEO” — sunt acele sfaturi aliniate cu ghidul oficial Google pentru funcțiile generative? Criteriul de evaluare a răspunsului e același ca la orice altă recomandare, iar un răspuns acceptabil face unul din două lucruri:

• își declară limita — spune că e o opinie bazată pe date sau pe experiență proprie;
• arată exact ce ghid oficial îl susține, într-o pagină pe care o poți deschide.

Într-un episod al podcastului echipei Google Search Central pe tema funcțiilor AI, poziția exprimată public a fost că nu există o baghetă magică și niciun set separat de tactici — proprietarii de site-uri trebuie să livreze în continuare valoare reală utilizatorului. Cine îți vinde tactici speciale pentru asistenții AI, fără să poată arăta ce le susține, îți vinde deocamdată o presupunere.

Dovezile pe care le ceri înainte de semnătură

Nu poți evalua o ofertă dacă nu știi ce cumperi. Dacă nu poți spune în două fraze ce ar trebui să se schimbe în afacerea ta ca urmare a acestei investiții, întâi lămurește asta — altfel bifezi criterii pe care nu le înțelegi. Ce înseamnă de fapt munca de SEO și ce active rămân în urma ei merită clarificat separat, înainte de orice discuție cu un furnizor.

Ordinea de mai jos e cea din materialele oficiale Google, nu una inventată de noi.

1. Interviul. Întrebările din secțiunea anterioară, plus atenție la ce te întreabă el. Aici pică cei mai mulți, și pică repede.
2. Referințele. Documentația recomandă să întrebi clienții anteriori dacă serviciul a fost util, dacă s-a lucrat ușor cu furnizorul și dacă rezultatele au fost pozitive. Episodul video adaugă întrebarea care contează cel mai mult: dacă rezultatele s-au menținut, nu doar dacă au apărut.
3. Auditul tehnic și de căutare. Cerut înainte de orice modificare pe site. Documentația spune ce trebuie să conțină: estimări realiste de îmbunătățire și o estimare a muncii implicate. Nu o listă de probleme, ci o listă prioritizată, cu ce costă fiecare.
4. Accesul, la nivelul potrivit. Aici documentația e categorică: la faza de audit acorzi doar acces de citire la Search Console, nu de scriere. Nivelul de acces cerut la audit e un test în sine — cine cere mai mult decât are nevoie ca să se uite, îți spune ceva despre cum va lucra.
5. Angajamentul scris pe transparență. Ce se schimbă pe site, când, de ce, și unde poți verifica. Fără el, tot ce urmează e pe încredere.

Un audit care se termină cu „îți trimitem oferta” și nimic scris nu e un audit. Iar dacă în urma lui ți se garantează primul loc în rezultate, documentația recomandă în termeni simpli să cauți pe altcineva.

Cine rămâne cu conturile, conținutul și datele

Aici e verificarea pe care nu o face aproape nimeni. Am pus întrebarea „ce întrebări să pun unei agenții SEO din România înainte să semnez” unui asistent AI, în iulie 2026, într-un singur test, și am primit opt categorii de întrebări bine construite — cu zero mențiuni despre cine rămâne cu conturile la finalul colaborării. E un singur test, pe un singur asistent, deci nu îl trata ca pe o măsurătoare de piață. Dar golul e vizibil și în ofertele pe care le vedem: proprietatea activelor apare rar în discuție, și aproape niciodată înainte de semnătură.

Citește tabelul pe ultima coloană. Cinci rânduri din șase se verifică fără să ceri nimănui voie: primele două în conturile tale, azi, în câteva minute și fără niciun instrument plătit; următoarele trei în discuția de dinaintea semnăturii și pe propriul tău site. Ultimul rând nu se verifică nicăieri, pentru că nu e o chestiune de platformă.

Merită spus limpede unde se oprește documentația. Google descrie conturile și permisiunile, nu drepturile asupra conținutului și nu clauzele de încetare. Pentru textele produse, pentru linkurile construite și pentru termenul de notificare nu există nicio sursă oficială pe care să o citez — nici Google, nici o normă publică de piață. Am căutat. Consecința e că zona asta trăiește exclusiv în contract, iar un furnizor care refuză să o scrie acolo îți răspunde deja la întrebare. Mecanica propriu-zisă a permisiunilor — ce înseamnă proprietar verificat față de proprietar delegat, de ce unul se scoate din interfață și celălalt nu, ce se întâmplă cu tokenul rămas pe site — e o discuție separată, care ține de tipul de furnizor și de continuitate, nu de selecție.

Raportul lunar: ce poți verifica singur, în conturile tale

Un raport care nu schimbă nicio decizie e un cost lunar, nu un livrabil. Testul e simplu: după ce îl citești, știi ce trebuie făcut luna următoare și de ce? Dacă nu, raportul e decorativ, indiferent cât de bine arată. Vestea bună e că nu depinzi de el ca să afli adevărul — ghidul oficial pentru Search Console descrie ce poți verifica singur, în contul tău:

• raportul de performanță — afișări, clicuri, poziții, defalcate pe interogări, pagini și țări;
• raportul de indexare — ce pagini au fost indexate și ce a fost exclus, cu motivul;
• raportul de acțiuni manuale — dacă site-ul are vreo sancțiune aplicată de un om, caz în care o parte din site poate să nu mai apară în rezultate;
• raportul de probleme de securitate — dacă Google a detectat că site-ul a fost compromis.

Aceeași documentație spune și că nu trebuie să intri zilnic: o verificare lunară, sau după modificări pe site, e suficientă, iar problemele noi îți vin oricum pe e-mail. Dintre toate, raportul de indexare merită cerut explicit, pentru că e o dovadă mai greu de cosmetizat decât „traficul a crescut”. În episodul echipei Google Search Central dedicat lui, distincția care contează e între pagini descoperite și neindexate încă — Google știe că există, dar nu le-a vizitat — și pagini vizitate și totuși neindexate, unde motivele sunt de altă natură. Un furnizor care poate explica ce categorie a crescut și de ce lucrează pe mecanism, nu pe impresii.

Mai e o condiție, și e a ta, nu a lui: dacă măsurarea ta atribuie greșit traficul, niciun raport nu te ajută, oricât de onest ar fi cel care îl scrie. Traficul real care ajunge în „Direct” e cel mai frecvent exemplu. Verifici întâi dacă datele tale spun adevărul, apoi evaluezi pe cineva după ele. Cât ar trebui să aștepți până apare fiecare semnal de progres e o discuție separată, cu propriile ei repere.

Semnale de alarmă în proces, nu în preț

Semnalele de mai jos sunt din aceeași documentație Google și se referă toate la cum lucrează cineva, nu la cât cere.

• Garantează o poziție. Formularea oficială e fără nuanțe: nimeni nu poate garanta locul 1 în Google. Documentația recomandă să te ferești de cei care garantează poziții, invocă o „relație specială” cu Google sau vând o „trimitere prioritară” către Google.
• Te contactează nesolicitat. Google recomandă explicit prudență față de firmele care îți scriu din senin și precizează, cu umor, că primește și ea astfel de mesaje.
• Vorbește despre scheme de popularitate a linkurilor sau despre înscrierea site-ului pe mii de motoare de căutare. Documentația le numește exerciții inutile, care nu îți schimbă poziția în rezultatele motoarelor importante — cel puțin nu într-un fel pe care l-ai considera pozitiv.
• Îți cere să pui link către el. Textul e categoric: nu ar trebui să fii niciodată nevoit să pui link către un SEO.
• E secretos sau refuză să explice clar ce intenționează să facă. Recomandarea e să ceri explicații ori de câte ori ceva nu e clar.
• Nu îți arată modificările pe care le face. Dacă are acces la server, ar trebui să fie dispus să explice fiecare schimbare.
• Îți produce conținut înșelător. Documentația e explicită aici: dacă un SEO creează conținut înșelător în numele tău, site-ul tău poate fi eliminat complet din indexul Google.

Ultimul punct are o consecință pe care merită să o citești de două ori: răspunderea finală pentru acțiunile firmelor pe care le angajezi este a ta. Nu a furnizorului. Site-ul care pierde vizibilitatea e al tău, iar recuperarea o plătești tot tu.

Semnalele care țin de preț — ce înseamnă o ofertă prea ieftină, ce se poate livra realist pentru un buget dat, ce ar trebui să primești în fiecare lună — sunt tratate separat, în articolul despre cât costă SEO în România. Le-am ținut acolo intenționat: cele două tipuri de semnale se verifică diferit și se confundă des.

Întrebări frecvente

Este normal ca o agenție SEO să ceară contract pe termen lung?

O perioadă minimă e normală când e justificată de planul de lucru și devine semnal de alarmă când nu e. Criteriul nu e durata, ci dacă furnizorul poate spune ce se întâmplă în acel interval și ce primești dacă pleci mai devreme. Google nu are nicio poziție publică despre durata contractelor, deci nu poți cita pe nimeni aici. În ofertele publice observate pe piața locală în iulie 2026, perioadele minime se situează undeva între șase și douăsprezece luni — dar sursele acelea sunt pagini comerciale ale unor furnizori care își vând propriul abonament, deci tratează intervalul ca observație, nu ca normă.

Trebuie să primesc acces la Google Search Console?

Da, iar întrebarea mai bună e ce nivel de acces primește furnizorul. Documentația Google spune că, la faza de audit, acorzi doar acces de citire, nu de scriere. Contul rămâne al tău, iar o proprietate Search Console trebuie să aibă cel puțin un proprietar verificat — altfel nimeni nu mai vede datele. Cine îți cere din prima drepturi de proprietar ca să se uite îți cere mai mult decât îi trebuie.

Cum verific un studiu de caz prezentat de agenție?

Ceri trei lucruri: perioada exactă, definiția metricii și dovada că rezultatul s-a menținut după încheierea colaborării. Un grafic care urcă pe șase luni nu spune nimic dacă nu știi de unde a pornit și ce s-a întâmplat în luna a douăsprezecea. Cifrele scoase din instrumente terțe nu sunt date Google, deci nu confirmă nimic singure — cere ce se vede în conturile clientului, cu acordul lui.

Cum verific singur ce scrie în raportul agenției?

Deschizi Search Console și compari. Raportul de performanță îți dă afișări, clicuri și poziții pe aceeași perioadă; raportul de indexare îți spune câte pagini au intrat efectiv în index. Dacă raportul primit vorbește despre creșteri pe care conturile tale nu le arată, ai o discuție de purtat. Verificarea durează câteva minute și nu cere niciun instrument plătit.

Poate o agenție să garanteze poziția 1 în Google?

Nu. Documentația Google Search Central spune textual, în pagina despre angajarea unui specialist SEO: „Nimeni nu poate garanta poziția 1 în Google.” Aceeași pagină recomandă să te ferești de cei care garantează poziții sau invocă o relație specială cu Google, și adaugă că, dacă cineva îți garantează primul loc, ar trebui să cauți pe altcineva. E singura întrebare din acest articol cu răspuns de autoritate finală.

Alegi o metodă verificabilă, nu un furnizor

Nu alegi un furnizor, alegi o metodă pe care ai voie să o verifici lunar, în conturi care rămân ale tale. Cele două condiții merg împreună: o metodă bună într-un cont pe care nu îl controlezi produce rezultate pe care nu le poți duce mai departe, iar un cont controlat fără o metodă verificabilă produce rapoarte pe care nu ai cum să le contești.

De asta grila are prag de respingere și nu punctaj. Un scor mediu te lasă să raționalizezi un „aproape bine”; un prag te obligă să spui nu în ziua în care e ieftin să spui nu — înainte de semnătură, nu în luna a opta. Iar întrebarea care separă cel mai bine finalistele nu e „ce puteți face pentru mine”, ci „ce rămâne al meu dacă ne oprim peste trei luni”. Cine are un răspuns pregătit la ea a mai fost întrebat.

Dacă vrei să vezi cum arată procesul pe care îl aplicăm noi sau echipa care duce SEO cap-coadă, sunt descrise separat; la fel și ce înseamnă, concret, munca pe vizibilitatea în răspunsurile AI. Dacă ești deja în fața a două-trei oferte și vrei o a doua opinie înainte de semnătură, îți spunem ce am întreba noi în locul tău — pe grila de mai sus, aplicată ofertelor pe care le ai pe masă.