Cum alegi o agenție de social media, pe scurt: nu te uiți la portofoliu, te uiți la trei lucruri care se pot verifica înainte de semnătură — pe ce entitate stau conturile, ce scrie în contract despre datele clienților tăi și ce anume poți deschide singur, în conturile tale, ca să confirmi ce ți se raportează. Estetica postărilor e ultimul filtru, nu primul. Un furnizor cu un portofoliu frumos și cu Pagina ta pe entitatea lui te costă mai mult la despărțire decât te-a costat lunar.
Articolul de față e scris pentru firma mică ce urmează să semneze prima colaborare de social media, sau care o schimbă pe a doua după o experiență proastă. Sursele de fond sunt documentația Meta pentru dezvoltatori, textul articolului 28 din RGPD și orientările europene privind operatorii și persoanele împuternicite — toate deschise și verificate la 29 iulie 2026.
Notă: aici nu tratăm prețul. Ce plătești lunar, ce livrabile separă pachetele și ce lipsește din ofertele ieftine sunt în cât costă administrarea social media. Grila generală, valabilă pentru orice furnizor de marketing, e în cum alegi o agenție de marketing, iar modul în care se construiește bugetul unei colaborări e în cât costă o agenție de marketing. Aceeași decizie, luată pe canalul de căutare, e în cum alegi o agenție SEO.
Oferta pe care o poți compara are livrabile numite
O ofertă de social media se poate compara doar dacă spune ce iese din ea. Majoritatea celor pe care le primești descriu o intenție („creștem prezența”, „construim comunitate”), nu un livrabil. Diferența practică: o intenție nu poate fi livrată greșit, deci nu poate fi contestată.
Înainte de orice altceva, verifică dacă documentul din mâna ta numește următoarele șase linii. Nu contează cum sunt grupate; contează să existe.
| Linia din ofertă | Formulare care se poate verifica | Formulare care nu spune nimic |
|---|---|---|
| Canale | „Pagină Facebook + cont Instagram, stabilite la brief” | „prezență pe rețelele sociale” |
| Volum de conținut | „x postări și y story-uri pe lună, formatele stabilite la setup” | „conținut constant” |
| Aprobare | „calendar trimis cu 7 zile înainte, aprobat de tine” | „colaborăm îndeaproape” |
| Comunitate | „răspuns la comentarii și mesaje, zile lucrătoare, interval orar scris” | „gestionăm comunitatea” |
| Raportare | „raport lunar, cu indicatorii stabiliți la setup, citibil din conturile tale” | „rapoarte periodice” |
| Ce rămâne al tău | „strategia, calendarul, formatele și fișierele sursă” | lipsește complet |
Coloana din mijloc e testul. Dacă poți spune, citind un rând, ce anume ar însemna „nu s-a livrat luna asta”, rândul e scris corect. Dacă nu poți, ai cumpărat o intenție.
Notă: ultima linie e cea pe care o ratează aproape toată lumea, pentru că se simte ca o lipsă de încredere să o ceri la început. Nu este. E singurul moment în care o poți negocia fără cost.
Ce lipsește din ofertele care se compară doar pe preț
Două oferte cu aceeași sumă lunară pot conține muncă diferită cu un factor de trei. Cel mai frecvent, diferența stă în producție: cine face fotografiile și filmările, cine scrie textele, cine montează. O ofertă care nu spune nimic despre producție presupune, tacit, că materialele le dai tu. Dacă nu ai de unde, colaborarea se blochează în luna a doua, iar vina va părea a ta.
Patru întrebări care scot diferența la suprafață, înainte de a compara sume:
- Cine produce materialul vizual — voi, eu, sau amândoi, și în ce proporție?
- Câte ore de filmare sau fotografie sunt incluse pe lună și unde au loc?
- Cine scrie textele și cine le aprobă, în câte runde?
- Ce se întâmplă în luna în care eu nu pot furniza nimic?
Ultima e cea care prezice cel mai bine cum arată luna a patra. Un furnizor care are un răspuns pregătit a mai trecut prin situația asta; unul care se blochează la ea îți va scrie, în luna aceea, un e-mail despre „lipsa de input din partea clientului”.
Înainte de a compara sume, citește ce poate și ce nu poate face canalul organic pentru firma ta. Sunt situații în care răspunsul corect e că nu ai nevoie de o agenție de social media acum, ci de altceva — iar asta se vede din diagnoza dinaintea oricărei colaborări, nu din ofertă.
Nouă întrebări care separă o agenție de un furnizor de postări
Pagina noastră de serviciu are o versiune scurtă a acestei verificări, în trei întrebări. Ce urmează e versiunea lungă, în care fiecare rând are o sursă în spate: documentația platformei, textul regulamentului sau o clauză pe care o poți citi în contract.
| # | Ce întrebi | Răspuns acceptabil | Răspuns care oprește discuția |
|---|---|---|---|
| 1 | Pe ce entitate stau Pagina, contul de business și contul de reclame? | „Pe a ta. Noi primim acces.” | „Pe a noastră, e mai simplu așa.” |
| 2 | Ce acces primiți și cum îl revoc? | arată unde se apasă, în contul tău | „Ne dai parola de la Facebook.” |
| 3 | Cine răspunde la mesaje și comentarii, în ce interval? | zile și ore scrise în contract | „Ne uităm când putem.” |
| 4 | Avem contract de prelucrare a datelor? | „Da, e anexă la contract.” | „Nu e nevoie, doar postăm.” |
| 5 | Ce se întâmplă cu conținutul produs la încetare? | „Primești fișierele sursă.” | „Rămâne la noi, e munca noastră.” |
| 6 | Ce livrabile primesc lunar, numite? | listă cu formate și volum | „Depinde de lună.” |
| 7 | Cum văd în conturile mele ce raportați? | arată din ce ecran vine fiecare cifră | „Îți trimitem un raport frumos.” |
| 8 | Ce nu e inclus în preț? | listă explicită | „Vedem pe parcurs.” |
| 9 | În cât timp și în ce formă primesc totul la despărțire? | termen și format scrise | „Nu s-a pus problema.” |
Coloana din dreapta e cea care contează. Nu o folosi ca listă de bifat: dacă un singur răspuns cade acolo, ai găsit subiectul primei discuții serioase, nu neapărat un motiv de refuz. Trei sau mai multe pe dreapta înseamnă că nu ai în față o agenție, ci un furnizor de postări care se numește agenție.
Primele două întrebări au cel mai mare cost dacă le sari, așa că restul articolului le tratează în detaliu.
Cine deține pagina, contul de reclame și conținutul
Modelul corect nu e o preferință de-a noastră. E descris explicit în documentația Meta pentru dezvoltatori, în ghidul despre lucrul în numele unui client: „In this approach, the client continues to be the owner of their business and allows the partner access to their Business Manager and its assets via a system user. A client has the ability to go to their Business Manager and revoke the system user or remove certain assets access to a partner programmatically.”
Tradus în decizie: clientul rămâne proprietarul portofoliului său de business, partenerul primește acces, iar clientul poate să retragă acel acces oricând, singur. Nu e o concesie pe care o negociezi. E comportamentul prevăzut de platformă.
A doua distincție documentată e între un activ deținut și unul partajat. Aceeași documentație, în ghidul de administrare a activelor, spune că un grup de active poate conține „owned or shared” pagini, conturi de reclame și cataloage. Diferența se vede abia la despărțire.
| Situație | Ce înseamnă în practică | Ce se întâmplă când colaborarea se termină |
|---|---|---|
| Activ deținut de portofoliul tău | Pagina, contul de reclame și celelalte stau pe entitatea firmei tale | retragi accesul partenerului și continui |
| Activ partajat cu tine de partener | activul stă pe entitatea agenției, tu ai doar acces | pleci fără el, sau negociezi transferul |
Ce trebuie reținut: cuvântul „acces” înseamnă lucruri opuse în cele două rânduri. În primul, agenția are acces la ce e al tău. În al doilea, tu ai acces la ce e al agenției.
Documentația mai notează un detaliu care contează la despărțire: spre deosebire de accesul unui utilizator obișnuit, tokenul unui utilizator de sistem nu expiră de la sine. Practic, accesul acordat astfel nu se stinge singur când colaborarea se termină — se închide doar dacă îl închizi tu.
Ce faci înainte de prima ședință de lucru
- Deschide portofoliul de business al firmei tale. Dacă nu există unul, creează-l tu, pe firma ta, înainte ca cineva să îți propună altceva.
- Mută sau creează în el Pagina, contul de Instagram profesional și contul de reclame. Documentația Meta enumeră ce se poate afla într-un portofoliu: „ad accounts, pages, Facebook pixels, offline event sets, app, catalogs, Instagram accounts and custom conversions.”
- Verifică faptul că tu ești administrator, cu numele tău, nu al unui angajat plecat.
- Abia apoi adaugă agenția ca partener, cu accesul de care are nevoie pentru ce livrează.
- Notează-ți unde se apasă ca să retragi accesul. Dacă nu găsești ecranul singur, cere-i furnizorului să ți-l arate la prima ședință.
Pasul cinci pare mărunt și e cel care decide cum arată despărțirea. Un furnizor care refuză să îți arate cum îl scoți din cont îți spune ceva despre ce urmează.
Cât acces e nevoie, de fapt, depinde de ce ai cumpărat. Nu se dă totul din reflex:
| Ce livrează furnizorul | Ce acces are nevoie | Ce nu are nevoie |
|---|---|---|
| doar publicare și programare | drept de a crea și publica conținut pe Pagină și pe contul de Instagram | contul de reclame, datele de facturare |
| publicare plus comunitate | în plus, acces la mesaje și comentarii | administrarea utilizatorilor |
| publicare plus reclame | în plus, acces pe contul de reclame | proprietatea contului de reclame |
| preluare completă a contului | acces de administrator, acordat de tine | parola contului tău personal |
Rândul patru există pentru că se cere des. Documentația platformei descrie accesul acordat printr-un utilizator de sistem, nu prin partajarea unui cont personal — deci cererea de parolă nu are justificare tehnică, oricât de firesc ar suna.
Există și instrumente de administrare în care clientul își conectează singur conturile, printr-un link temporar, fără să dea parole și fără să își facă un cont în platforma agenției. Existența acestei funcții e un reper util: dacă piața de unelte o oferă standard, cererea „dă-ne parola de la Facebook” nu e o necesitate tehnică.
Datele clienților tăi: tu răspunzi, agenția execută
Aici sunt două raporturi juridice diferite, iar confuzia dintre ele e cel mai frecvent motiv pentru care discuția se poartă greșit. Le iau separat, în ordinea în care te ating.
| Între cine și cine | Ce calitate ai / are | Ce îți dă asta |
|---|---|---|
| tu ↔ platforma pe care ai pagina | ești operator, alături de platformă | o obligație pe care nu o poți delega |
| tu ↔ agenția care lucrează pentru tine | agenția e persoană împuternicită de operator | o pârghie contractuală, dacă o scrii |
Primul rând e despre răspundere și nu se negociază. Al doilea e despre control și se negociază exact o dată, înainte de semnătură.
Tu ești operator, chiar dacă nu ți-ai propus asta
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, într-o hotărâre din 5 iunie 2018 în cauza C-210/16, că noțiunea de operator „înglobează administratorul unei pagini pentru fani găzduite pe o rețea socială”. Motivul reținut de Curte: prin crearea paginii și prin stabilirea unor parametri în funcție de audiența țintă, administratorul participă la stabilirea scopurilor și mijloacelor prelucrării datelor vizitatorilor.
Notă: două precizări, ca să nu citez mai mult decât spune sursa. Hotărârea e pronunțată sub Directiva 95/46, actul care a precedat RGPD, iar Curtea nu a analizat regulamentul actual. Conceptul a fost însă preluat: Orientările 07/2020 ale Comitetului European pentru Protecția Datelor, versiunea 2.0 adoptată la 7 iulie 2021 și publicate în română de autoritatea noastră de supraveghere, reiau cauza la punctul 61 și rețin că „ambele părți participă la stabilirea scopurilor (și a mijloacelor) de prelucrare a datelor cu caracter personal în ceea ce privește vizitatorii paginii pentru fani”.
Consecința practică pentru tine e simplă și nu e o problemă. Înseamnă trei lucruri, toate rezolvabile:
- informarea vizitatorilor despre prelucrare rămâne o obligație a firmei tale, nu a furnizorului;
- cererile primite de la persoane care întreabă ce date le ții ajung la tine, chiar dacă mesajul intră pe pagină;
- instrucțiunile despre ce se face cu datele vin de la tine în jos, nu invers.
Pe scurt: o pagină de firmă te pune într-o poziție de răspundere pe care nu o poți delega plătind pe altcineva să publice.
Agenția este împuternicit, nu partener
Al doilea raport e între tine și furnizor, și e altul. Criteriul de departajare e scris explicit în aceleași orientări europene, la punctul 62: „În cazul în care entitatea implicată în prelucrare nu urmărește un scop (scopuri) propriu (proprii) în legătură cu activitatea de prelucrare, ci este doar plătită pentru serviciile prestate, aceasta acționează mai degrabă ca persoană împuternicită de operator decât ca operator asociat.”
O agenție care răspunde la mesajele și comentariile clienților tăi prelucrează date personale în numele tău și e plătită pentru serviciu. Adică e persoană împuternicită. Iar pentru asta, articolul 28 alineatul (3) din RGPD cere ca prelucrarea să fie reglementată „printr-un contract sau alt act juridic […] care stabilește obiectul și durata prelucrării, natura și scopul prelucrării, tipul de date cu caracter personal și categoriile de persoane vizate și obligațiile și drepturile operatorului”. Sunt șase lucruri de căutat în contract, în ordinea din text:
| Ce cere textul | Cum arată completat, pentru social media |
|---|---|
| obiectul prelucrării | administrarea conversațiilor publice și private de pe canalele numite |
| durata | pe durata contractului de servicii, plus termenul de returnare |
| natura și scopul | răspuns la mesaje și comentarii, în numele operatorului |
| tipul de date | nume de profil, conținutul mesajelor, date de contact lăsate voluntar |
| categoriile de persoane vizate | clienți actuali și potențiali care scriu pe canale |
| obligațiile și drepturile tale | instrucțiunile pe care le dai și dreptul de a le schimba |
Coloana din dreapta nu e un model de contract, e un test de citire: dacă anexa primită de tine conține formulări generice acolo unde tabelul are lucruri concrete, anexa a fost copiată, nu scrisă pentru serviciul pe care îl cumperi. Alineatul (9) al aceluiași articol precizează că actul se formulează în scris, inclusiv în format electronic — deci o anexă semnată electronic e suficientă, nu ai nevoie de ceremonie.
Din cele opt obligații pe care articolul le enumeră mai departe, trei se verifică ușor și merită cerute explicit:
- prelucrarea se face numai pe baza unor instrucțiuni documentate din partea ta;
- fără autorizația ta scrisă prealabilă, furnizorul nu poate da munca mai departe altcuiva;
- la încetarea serviciilor, la alegerea ta, datele se șterg sau ți se returnează, iar copiile se elimină — cu excepția cazului în care o obligație legală impune păstrarea lor.
Restul obligațiilor privesc confidențialitatea, măsurile de securitate, sprijinul la cererile persoanelor vizate și dreptul tău de audit. Se citesc o dată, în textul articolului 28, și nu trebuie memorate.
Notă: alineatul (10) al aceluiași articol prevede că, dacă furnizorul încalcă regulamentul prin stabilirea scopurilor și mijloacelor de prelucrare, el este considerat operator pentru acea prelucrare. Este exact situația în care agenția decide singură ce face cu lista ta de contacte. Condiția din text contează: nu orice abatere schimbă calitatea juridică, ci doar preluarea deciziei asupra scopurilor.
Dintre sursele pe care le-am verificat, la 29 iulie 2026, niciuna nu impune un termen de notificare pentru încetarea unui contract de servicii de marketing. Dacă termenul nu e în contract, nu există.
Cum verifici un portofoliu folosind numai date publice
Social media are un avantaj de verificare pe care alte canale nu îl au: munca livrată e publică. Nu ai nevoie de acces la conturile altcuiva ca să confirmi jumătate din ce ți se spune.
- Cere numele a două conturi administrate în ultimele douăsprezece luni, nu capturi de ecran. O captură se poate face din orice cont, inclusiv din unul care nu a fost niciodată al furnizorului.
- Deschide conturile și uită-te la ritm, nu la estetică. Un cont administrat profesionist are un ritm care se ține; pauzele lungi urmate de rafale spun cum arată colaborarea în luna aglomerată.
- Uită-te la comentarii și la răspunsuri. Dacă serviciul include comunitate, se vede că include: întrebările au răspuns, iar răspunsurile sună a om, nu a formular.
- Verifică separat partea plătită. Reclamele active ale oricărei pagini sunt publice și se pot citi într-o bibliotecă oficială — procedura e în cum analizezi reclamele concurenței, și funcționează la fel de bine pe portofoliul unui furnizor.
Merită separat ce se poate confirma singur de ce nu se poate:
| Se verifică din exterior, gratuit | Nu se poate verifica fără acordul clientului |
|---|---|
| ritmul de publicare pe ultimele 12 luni | cererile de ofertă generate |
| formatele folosite și cele evitate | comenzile și veniturile |
| dacă se răspunde la comentarii și cum | bugetul lunar de reclamă |
| reclamele active, în biblioteca publică | rata de răspuns la mesaje private |
| dacă linkurile din bio sunt etichetate | ce anume s-a schimbat în business |
Coloana din dreapta nu e un motiv de suspiciune. Nimeni nu ți-o poate arăta fără acordul clientului lui, iar un furnizor care ți-o arată prea ușor îți spune cum îți va trata datele. Ce poți cere, în schimb, e o discuție de zece minute cu un client actual, în care întrebi cum arată o lună obișnuită.
O dovadă verificabilă arată altfel decât o galerie de postări, chiar dacă e pe alt canal — vezi studiul de caz public pe care îl avem ca reper de format: cifre, perioadă, ce s-a schimbat și ce nu.
Raportul lunar: ce schimbă o decizie și ce doar confirmă factura
Un raport util îți dă un motiv să faci ceva diferit luna viitoare. Unul decorativ îți confirmă că s-au întâmplat lucruri. Diferența nu e în design, e în ce coloană are.
| Rând de raport decorativ | Rând de raport care susține o decizie |
|---|---|
| „Acoperire: +18% față de luna trecută” | „Acoperire: +18%; cererile din mesaje au rămas la fel — testăm un apel la acțiune diferit” |
| „12 postări publicate” | „12 postări; cele 3 cu prezentare de echipă au produs 70% din comentarii” |
| „Urmăritori: +240” | „Urmăritori +240, din care 60% din două materiale — repetăm formatul” |
| „Engagement rate: 4,1%“ | „4,1%, față de 3,4% media noastră pe ultimele 6 luni” |
| „Am răspuns la toate mesajele” | „37 de conversații, din care 6 au cerut preț — 2 au ajuns la ofertă” |
| „Recomandăm consecvență” | „Propunem 2 formate în minus și unul în plus, luna viitoare, din motivul x” |
| grafice fără sursă | fiecare cifră cu ecranul din care vine, ca să o poți deschide singur |
Ultimul rând e testul. Un raport pe care nu îl poți reconstitui din propriile conturi nu e un raport, e o afirmație. Cere ca fiecare cifră să spună din ce ecran vine — și deschide-l o dată, la a doua lună, ca să vezi dacă se potrivește.
Ce indicatori au voie să conteze într-un astfel de raport e o discuție separată și e tratată în KPI în social media. Cum arată, ca structură, un raport care chiar susține decizii — inclusiv când datele vin din mai multe surse — e în primul dashboard care ajută deciziile.
Un semn practic: dacă furnizorul folosește etichetarea linkurilor din postări și din bio, poți filtra singur, în propriul analytics, ce a venit din fiecare campanie. Dacă nu o folosește, nici el nu știe ce a funcționat — îți raportează ce afișează platforma, nu ce s-a întâmplat în business.
Red flags: urmăritori promiși, cifră înainte de brief, date fără acces
Semnalele de mai jos nu sunt despre preț. Sunt despre modul de lucru, iar modul de lucru prezice cum arată luna a șasea.
| Semnalul | Ce spune despre modul de lucru |
|---|---|
| Îți promite un număr de urmăritori sau de acoperire | numerele acelea se cumpără cu buget de reclamă; ți se vinde un rezultat pe care furnizorul îl controlează prin cheltuială, nu prin muncă |
| Îți dă o cifră fermă înainte de brief | nu s-a uitat nimeni la contul tău; prețul e un tarif, nu o estimare |
| Refuză să lucreze pe entitatea ta | costul despărțirii e transferat asupra ta, din start |
| „Nu e nevoie de contract de prelucrare, doar postăm” | fie nu știe ce prelucrează, fie știe și preferă să nu scrie |
| Raportul nu spune din ce ecran vine fiecare cifră | nu poți verifica nimic, deci nu poți contesta nimic |
| Cere parola contului tău personal | nu cunoaște, sau evită, modul de acces prevăzut de platformă |
| Evaluează colaborarea după 30 de zile | pe organic, o lună de date nu susține o concluzie |
Interpretarea corectă a tabelului: fiecare rând e o întrebare de pus, nu o condamnare. Un furnizor bun răspunde la toate șapte fără să se apere.
Notă: ultimul rând merită o cifră. Politica noastră publicată, pe care o poți citi pe pagina de social media, spune că nu evaluăm colaborarea mai devreme de trei luni de date, pentru că sub acest prag cifrele lunare sunt prea zgomotoase ca să susțină o decizie — raportul vine din prima lună, concluzia se trage din a treia. Verificat pe 29 iulie 2026. Un furnizor care promite verdict după prima lună fie nu a lucrat pe organic, fie vinde o iluzie pe care o va îmbrăca ulterior în explicații.
Ne-am elimina pe noi înșine?
Grila de mai sus ne pică pe un rând, iar rândul acela e „arată-mi conturi administrate”. Nu avem portofoliu public de conturi de social media administrate, pentru că serviciul e nou la noi. E cel mai slab răspuns pe care îl putem da la întrebarea 7 din tabelul de la începutul articolului și îl scriem aici, nu îl ocolim.
Ce putem arăta în schimb, și ce poți verifica singur:
- procedura de brief — ce întrebăm înainte de a face o ofertă și în ce ordine;
- politica de proprietate a conturilor, publicată pe pagina de serviciu, cu formularea „primim acces, nu proprietate”;
- formatul raportului lunar și regula ca fiecare cifră să fie deschisă din conturile tale;
- absența unui termen minim de contract, tot publicată.
Dacă pentru tine dovada de portofoliu e criteriul decisiv — și e un criteriu legitim — atunci grila din acest articol te trimite, corect, la altcineva.
Întrebări frecvente
Cine deține conturile și conținutul dacă ne despărțim?
Deții tu tot ce a fost creat pe entitatea ta, dacă activele au fost puse acolo de la început. Documentația Meta descrie explicit modelul în care clientul rămâne proprietarul portofoliului său de business, iar partenerul primește acces prin utilizator de sistem, acces pe care clientul îl poate revoca singur. Pentru conținutul produs — fișiere sursă, texte, montaje — proprietatea se stabilește prin contract, nu prin platformă; dacă nu scrie nimic, o vei negocia exact când ai cea mai mică putere.
Ce raport lunar ar trebui să primesc ca să știu că plătesc pentru ceva real?
Unul din care poți deschide singur, în conturile tale, fiecare cifră afișată. Un raport care nu spune din ce ecran vine o valoare nu se poate verifica și nu se poate contesta. În plus, cere ca fiecare cifră să fie însoțită de o consecință: ce se schimbă luna viitoare pentru că știm asta.
Este normal ca agenția să ceară acces de administrator la pagina mea?
Da, dacă accesul e acordat de tine, pe entitatea ta, și poate fi retras de tine. Nu, dacă cererea e să muți Pagina pe portofoliul agenției sau să dai parola contului tău personal. Documentația platformei descrie ca model standard tocmai varianta în care clientul rămâne proprietar și acordă acces — deci varianta alternativă e o alegere a furnizorului, nu o cerință tehnică.
Am nevoie de un contract de prelucrare a datelor cu agenția de social media?
Da, dacă agenția răspunde la mesaje și comentarii sau administrează liste de contacte. Într-un astfel de caz ea prelucrează date personale în numele tău și e plătită pentru serviciu, ceea ce o încadrează ca persoană împuternicită de operator; articolul 28 din RGPD cere pentru asta un contract scris, cu obiectul, durata, natura, scopul, tipul de date și categoriile de persoane vizate. Se poate semna electronic.
Cum verific un studiu de caz de social media fără acces la conturile lor?
Ceri numele conturilor, nu capturi de ecran, apoi le deschizi. Ritmul de publicare, prezența răspunsurilor la comentarii și tipurile de conținut sunt publice și spun cea mai mare parte a poveștii. Reclamele active se verifică separat, într-o bibliotecă publică. Ce nu se poate verifica din exterior — cereri, comenzi, venituri — se confirmă doar printr-o discuție scurtă cu un client actual.
Ce fac dacă agenția nu vrea să-mi predea accesul la conturi?
Verifică întâi pe ce entitate stau activele. Dacă Pagina și contul de reclame sunt în portofoliul tău de business, poți retrage singur accesul partenerului — platforma prevede explicit această operațiune, fără intervenția lui. Dacă activele stau pe entitatea agenției, nu ai o pârghie tehnică, ci una contractuală, și doar dacă ai scris-o înainte. Asta e, în esență, motivul pentru care întrebarea 1 din tabel se pune înainte de semnătură.
Ce nu e scris înainte se negociază la despărțire
Merită reținut un singur model: o colaborare de social media transferă trei lucruri — accesul la activele tale, autoritatea de a vorbi cu clienții tăi și evidența a ce s-a făcut. Toate trei se pot întoarce la tine fără discuție, dar numai dacă traseul de întoarcere a fost scris înainte. După ce relația se strică, fiecare dintre ele devine subiect de negociere, iar tu negociezi din poziția celui care are nevoie de ceva.
De aici vine ordinea corectă a verificărilor. Întâi entitatea pe care stau conturile, pentru că are soluție tehnică și e gratuită acum. Apoi contractul de prelucrare, pentru că îți dă instrucțiunile documentate și dreptul de a primi datele înapoi. Abia apoi livrabilele, raportul și estetica. Un furnizor care trece primele două probe fără să se crispeze a mai făcut asta și înainte, iar asta spune mai mult decât orice galerie de postări.
Dacă vrei să vezi unde te încadrezi înainte de a cere oferte, pornește o diagnoză: jumătate de oră în care ne uităm la conturile tale și îți spunem dacă social media e pârghia potrivită acum sau dacă aceiași bani fac mai mult în altă parte. Uneori răspunsul onest e că nu ai nevoie încă de o agenție — și e mai ieftin să afli asta înainte de semnătură.