Comisioane eMAG: cât reții de fapt din fiecare vânzare

Comisionul eMAG e între 7% și 25%, în funcție de categorie, se aplică doar la vânzare și se reține automat din încasări (verificat pe pagina oficială de taxe și comisioane, 29 iulie 2026). Asta e cifra pe care o știe toată lumea și e cea mai puțin utilă din tot articolul, din trei motive: se aplică și pe taxa de livrare dacă produsul pleacă la domiciliu, lasă în afara lui patru linii de cost separate, iar procentul tău exact nu e public — e într-o grilă din contract.

Articolul e scris pentru cineva care are sau vrea să deschidă cont de vânzător și trebuie să decidă un preț. Dacă încă nu ai cont, partea de dosar și ce te califică înainte de a ajunge la grila de comisioane sunt tratate separat. Nu e o listă de comisioane pe categorii, pentru un motiv pe care îl spun direct: eMAG nu publică grila, iar cele două grile care circulă pe internet se contrazic reciproc, iar una dintre ele dă valori sub pragul oficial de 7%. Aici găsești ce e verificabil și metoda prin care afli restul.

Ce reții de fapt dintr-o vânzare depinde de cinci lucruri, nu de unul:

1. Comisionul de categorie, între 7% și 25%. E singura linie pe care nu o poți evita.
2. Metoda de livrare: la domiciliu, comisionul se aplică și pe taxa de transport; în easybox, nu se aplică deloc pe livrare.
3. Costul de livrare pe care îl suporți tu, care nu e același lucru cu taxa pe care o facturezi clientului.
4. Provizionul de retur, adică rata ta de retur înmulțită cu ce te costă efectiv o comandă care se întoarce.
5. Liniile opționale pe care le activezi când vrei volum: contribuția Genius, taxele de depozitare și procesare FBE, bugetul de eMAG Ads, discountul minim de campanie.

Cum se calculează comisionul și la ce se aplică

Comisionul e „suma datorată de către seller și care revine eMAG ca preț al serviciilor de agenție”, cum îl definește dicționarul oficial al platformei. Se aplică doar la vânzare — nu la listare, nu lunar, nu la deschiderea contului. Partea pe care o ratează majoritatea calculelor e că baza de aplicare nu e doar prețul produsului.

Tabelul se citește pe verticală, ca ordine de verificare: dacă majoritatea comenzilor tale pleacă la domiciliu, reținerea reală e mai mare decât procentul de categorie aplicat pe prețul produsului, iar dacă majoritatea pleacă în easybox, plătești mai puțin comision, dar renunți la posibilitatea de a mai recupera ceva din transport.

Rămâne întrebarea la care documentația nu răspunde, și prefer să o spun ca atare decât să o ocolesc: pe ce sumă exactă se aplică procentul — cu TVA sau fără? Dicționarul oficial definește „comision net” ca suma „din care s-a dedus TVA-ul” și „comision brut” ca „suma din care nu s-a dedus” — dar asta e TVA-ul de pe comisionul însuși, nu baza pe care se calculează procentul. Separat, același dicționar definește „preț vânzare” ca „prețul de vânzare al unui produs care nu include TVA”, ceea ce e o definiție a unui câmp din platformă, nu o declarație despre baza comisionului.

Notă: dintre paginile publice pe care le-am verificat la 29 iulie 2026, niciuna nu precizează baza de aplicare a procentului. Cele două căi reale de a afla sunt grila din contract și desfășurătorul de comision din contul tău, care arată suma efectiv reținută pe fiecare comandă. Orice articol care îți dă răspunsul fără să citeze o sursă îl deduce, exact ca tine.

De ce diferă între categorii și cum afli exact procentul tău

Intervalul de 7–25% e larg pentru că grila e stabilită pe categorie, iar grila e contractuală. Formularea oficială e explicită și e, de fapt, o veste bună: „Poți vedea grila de comisioane detaliată în contract, înainte să îl semnezi.”

Că poți nu e o curtoazie a platformei, e o obligație legală. Regulamentul (UE) 2019/1150, care se aplică oricărei platforme de intermediere online care lucrează cu vânzători din Uniune, cere la articolul 3(1)(b) ca termenii și condițiile să fie „ușor accesibile […] pe parcursul tuturor etapelor relației comerciale […] inclusiv în etapa precontractuală”. Grila de comisioane face parte din acei termeni.

Traseul concret, în patru pași:

1. Ceri grila înainte de semnare, invocând dreptul de acces precontractual la termeni. Nu e o favoare pe care o negociezi. Ce obții: procentele pe care le vei plăti, înainte să te angajezi la ele.
2. Verifici în ea categoriile în care intră produsele tale, nu categoria „generală” a magazinului. Un magazin de electrocasnice poate avea produse în trei categorii cu procente diferite. Ce obții: procentul corect pe fiecare grupă de produse, nu o medie care nu se aplică nicăieri.
3. După primele comenzi, deschizi în cont meniul Financiar, secțiunea Desfășurătoare, și descarci desfășurătorul de comision. Ce obții: comisionul aplicat pe fiecare comandă și, separat, comisionul pe taxa de livrare.
4. Compari ce ai calculat cu ce s-a reținut. Ce obții: mărimea erorii tale de estimare. Diferența, dacă există, vine aproape întotdeauna din transport sau din contribuții pe care nu le-ai inclus.

Pasul 3 e cel care transformă o estimare într-o cifră. Până acolo lucrezi cu un interval; de acolo încolo lucrezi cu ce ți s-a reținut efectiv, pe comenzile tale, în categoria ta.

Trei lucruri merită cerute în scris înainte de semnare, pentru că după semnare devin subiect de negociere, nu de informare:

• Grila completă pe toate categoriile în care intenționezi să listezi, nu doar pe categoria principală.
• Lista motivelor pentru care contul poate fi restricționat, suspendat sau sistat — sunt obligatoriu parte din termeni, prin articolul 3(1)(c) al aceluiași regulament.
• Modul în care se calculează și se comunică orice contribuție suplimentară per comandă, de tipul celei din programul Genius.

Notă: dacă platforma îți modifică ulterior termenii, inclusiv grila, modificarea se notifică pe suport durabil, cu preaviz de cel puțin 15 zile, iar în intervalul acela ai dreptul să reziliezi contractul înainte ca modificarea să intre în vigoare (Regulamentul (UE) 2019/1150, articolul 3(2)). E singurul moment în care o creștere de comision e negociabilă în fapt, pentru că alternativa ta e vizibilă.

Grilele pe categorii care circulă în articole de pe internet nu sunt o scurtătură. Două dintre cele mai citate se contrazic între ele, iar una publică procente sub pragul de 7% pe care eMAG îl declară public — ceea ce înseamnă că cel puțin una dintre ele e greșită, fără să poți ști care.

Excepția documentată: comisioane de 5%, 10% și 0%

Există o rută oficială cu comisioane sub pragul general, iar condițiile ei sunt publice. Programul „Deschide România” se adresează producătorilor români și, din septembrie 2025, funcționează cu un prag de eligibilitate ridicat de la 500.000 la 2.000.000 de lei cifră de afaceri.

Condițiile din coloana a doua nu sunt detalii de subsol: fără producție exclusiv în România și fără codul CAEN care atestă calitatea de producător, niciuna dintre cifrele din prima coloană nu ți se aplică. Înscrierea se face pe o adresă de e-mail dedicată, cu actul constitutiv, codul CAEN și dovezi ale modului de fabricație.

Dacă nu ești producător, mai există o pârghie documentată, dar fără cifră: pagina oficială de campanii spune că „eMAG ajută sellerii să gestioneze costurile oferind discount la comision pe baza performanței produselor în România, Ungaria și Bulgaria”. Nu publică nici procent, nici prag, nici mecanism. Sunt două întrebări concrete de pus reprezentantului de cont, iar amândouă au răspuns:

• Care sunt indicatorii de performanță pe baza cărora se acordă discountul și de la ce prag se activează.
• Dacă discountul se aplică pe categorie, pe produs sau pe cont, și dacă se recalculează lunar sau la reînnoirea contractului.

Ce costuri NU sunt incluse în comision

Aici se pierd calculele. Comisionul e o linie; mai sunt cinci, iar patru dintre ele sunt opționale doar pe hârtie — în practică le activezi dacă vrei volum.

Interpretarea tabelului e o singură propoziție: comisionul e singura linie pe care nu o poți evita, iar restul se adună exact pe volumul pe care ți-l dorești. Un vânzător care intră în Genius, folosește depozitul eMAG și participă la campanii nu plătește 15%, ci 15% plus patru linii care se acumulează pe fiecare comandă.

Ultimul rând merită citit separat, pentru că e cel mai mare și nu e o taxă a platformei. Taxa de livrare și pragul de gratuitate le setezi tu, din meniul de logistică. Dacă oferi transport gratuit, costul rămâne integral la tine; dacă îl taxezi, comisionul se aplică și pe el la livrarea la domiciliu. Nu există varianta în care transportul e neutru.

Notă: taxa de procesare FBE apare cu două valori diferite pe două pagini oficiale eMAG, ambele active la 29 iulie 2026: „începând cu 3,99 RON” pe pagina de taxe și comisioane și „de la 3.40 RON /unitate” în secțiunea de întrebări frecvente. Nu aleg una dintre ele. Singura cifră pe care poți construi e cea din simulatorul oficial de costuri FBE, completat cu volumetria produselor tale. Comparația completă între depozitul eMAG și livrarea proprie e în articolul despre depozitul eMAG și ce costă.

Calendarul de plată și desfășurătorul care arată reținerile

Banii nu intră când livrezi. Intră de două ori pe lună, după un calendar fix:

Coloana a treia e cea care contează pentru planificare: diferența dintre „livrat” și „încasat” poate depăși două săptămâni, iar asta e o problemă de flux de numerar, nu de rentabilitate. Dacă îți reaprovizionezi stocul din încasări, calendarul de mai sus îți dictează ritmul de comandă la furnizor, nu cererea de pe platformă. Comisionul, în schimb, nu se plătește separat: „se retrage automat de către eMAG din vânzările pe care le-ai realizat”, cu o singură excepție menționată tot acolo — dacă rămân sume care nu au putut fi reținute, primești un mesaj în cont și le achiți tu.

Documentul care închide orice discuție e desfășurătorul de plăți, definit oficial ca documentul care „precizează comenzile finalizate în perioada de referință, comisionul aferent acestora și valoarea cardurilor cadou utilizate”. Se descarcă din meniul Financiar, secțiunea Desfășurătoare, alături de facturile eMAG, disponibile în format .pdf sau .xls.

Trei lucruri se verifică în el la fiecare plată, și durează sub cinci minute:

• Comisionul aplicat pe produse, comparat cu procentul din grila ta contractuală.
• Comisionul aplicat separat pe taxa de livrare, care apare doar pe comenzile livrate la domiciliu.
• Contribuțiile per comandă, de tipul celei din programul Genius, care apar la fiecare plată pentru comenzile eligibile din perioada de referință.

Dacă marja calculată de tine și marja reală nu coincid, răspunsul e în acest fișier, nu într-un articol.

Formula de preț minim viabil pe eMAG

Greșeala de calcul cea mai frecventă e că oamenii scad comisionul din preț. Comisionul e un procent din prețul final, deci trebuie împărțit, nu scăzut — altfel rezultatul iese sistematic prea mic, iar diferența crește exact acolo unde comisionul e mare.

Formula de preț minim pe marketplace:

preț minim = (cost produs + cost livrare + provizion retur) ÷ (1 − comision − marjă țintă)

Cele patru variabile, fiecare cu metoda ei de estimare și cu greșeala tipică:

1. Cost produs — costul tău de achiziție sau de producție, fără TVA, plus ambalajul dacă îl cumperi separat. Greșeala tipică: se folosește prețul de pe factura furnizorului, fără transportul de aprovizionare.
2. Cost livrare — ce te costă efectiv expedierea, nu ce facturezi clientului. Greșeala tipică: se folosește cel mai mic tarif din contractul de curierat, în loc de costul mediu ponderat pe destinațiile reale.
3. Provizion retur — rata ta de retur înmulțită cu ce costă un retur: transportul dus, transportul întors, manipularea și, uneori, deprecierea produsului desigilat. Greșeala tipică: se omite complet, pentru că nu apare pe nicio factură.
4. Marjă țintă — cât vrei să rămână, ca procent din prețul final. E o decizie, nu o măsurătoare. Greșeala tipică: se confundă cu marja brută de pe produs, care nu ține cont de comision și de transport.

Numitorul e partea care surprinde. Dacă vrei 12% marjă la un comision de 25%, împarți la 0,63, nu la 0,75 — pentru că și comisionul, și marja se măsoară în procente din același preț final, iar cele două se adună în același numitor. La comisioane mari, această diferență între a scădea și a împărți e diferența dintre un preț competitiv și unul pe pierdere. Cifra rezultată se introduce apoi la nivel de ofertă, nu de produs: prețul se setează pe ofertă, nu pe produs, iar distincția contează când te asociezi la documentația altui vânzător.

Notă: toate calculele din acest articol sunt pe prețuri fără TVA. Nu public nicio cotă de TVA, pentru că nu am găsit o sursă oficială românească la zi pe care să o pot cita, iar valorile care circulă în piață diferă între ele. TVA-ul se adaugă separat, cu contabilul.

Exemplu numeric pe trei niveluri de comision

Ipotezele sunt aceleași în toate trei coloanele, ca să se vadă exact ce schimbă comisionul: cost produs 100 de lei fără TVA, cost de livrare suportat de vânzător 18 lei, provizion de retur 6 lei per comandă (o rată de retur de 8% înmulțită cu 75 de lei costul unui retur) și marjă țintă de 12% din prețul final.

Cele 15% din coloana din mijloc sunt o valoare aleasă pentru exemplu, nu procentul vreunei categorii: singurele cifre oficiale sunt capetele intervalului, 7% și 25%. Ce arată tabelul e că, la aceleași costuri și aceeași marjă țintă, saltul de la 7% la 25% te obligă să vinzi cu aproape 44 de lei mai scump — iar dacă piața nu îți dă acel preț, marja țintă e cea care cedează, nu comisionul.

Exemplul de mai sus presupune că transportul e suportat integral de tine. Dacă îi ceri clientului o taxă de livrare de 20 de lei, situația se schimbă în funcție de metoda de livrare:

Concluzia rândurilor de mai sus e că transportul nu e niciodată neutru: la domiciliu recuperezi aproape tot, dar nu tot, iar în easybox nu recuperezi nimic pentru că nu ai ce, în schimb nu plătești nici curierul, nici comisionul pe livrare.

Când comisionul face canalul nerentabil

Trei praguri se pot verifica pe cifrele tale, fără să întrebi pe nimeni:

Primele două praguri se văd în cifre; al treilea se vede în oameni, de obicei abia când echipa începe să întârzie comenzile. Așa privim și noi economia unui magazin online: un canal se judecă pe ce rămâne după toate reținerile lui, nu pe cifra de vânzări pe care o afișează.

Răspunsul la întrebarea cu care vin cei mai mulți — „am marjă de 18%, mă încadrez?” — se vede cel mai bine numeric. La un preț de 170 de lei fără TVA și o marjă brută de 18% din preț, îți rămân 30,60 lei peste costul produsului. Din ei se scad comisionul (25,50 lei la 15%), costul de livrare (18 lei) și provizionul de retur (6 lei), adică 49,50 lei. Rezultatul e minus 18,90 lei pe comandă. Aritmetica simplă „18% minus 15% egal 3%” dă un rezultat pozitiv pentru că ignoră transportul și returul.

Notă: comparația corectă nu e „comisionul e mare sau mic”, ci „comisionul e mai mare sau mai mic decât ce m-ar costa să aduc singur clientul acela”. Un canal pe care plătești 15% din fiecare vânzare și un canal pe care plătești un cost de achiziție fix, indiferent dacă vinzi, se compară pe cost per comandă încasată, nu pe procent. Liniile de cost pe canalul plătit și cine emite fiecare factură sunt tratate separat, iar cât costă canalul pe care nu se reține nimic din comandă e celălalt capăt al comparației.

Dacă răspunsul e că marketplace-ul nu iese, asta nu înseamnă că iese magazinul propriu. Înseamnă că trebuie comparate costurile de aducere a clientului pe fiecare canal, iar platforma pe care marja rămâne întreagă are propriile ei linii de cost, doar că altele. Pe termen lung, singurul canal unde nu plătești comision pe comandă e cel pe care îl construiești tu, cu costul lui de construcție plătit înainte, nu la fiecare vânzare. Care dintre variante ți se potrivește ține de verificarea rentabilității înainte de a intra pe un canal nou, nu de o regulă generală.

Întrebări frecvente

Comisionul se aplică la prețul cu TVA sau fără?

Nu am găsit un răspuns publicat. Dicționarul oficial definește „comision net” ca suma din care s-a dedus TVA-ul și „comision brut” ca suma din care nu s-a dedus, dar asta descrie TVA-ul de pe comision, nu baza de calcul. Verifică în grila din contract și în desfășurătorul de comision din meniul Financiar, care arată suma reținută efectiv pe fiecare comandă.

Există taxă lunară de listare dacă nu vând nimic?

Nu. Documentația oficială declară explicit „0 costuri de listare, 0 costuri de administrare a contului, 0 cost de abonament”, iar pagina de taxe adaugă și „0 costuri pentru customer support” (verificat 29 iulie 2026). Plătești comision doar pentru ce vinzi.

Plătesc eu comisionul sau se reține automat din încasări?

Se reține automat de către eMAG din vânzările realizate, iar suma rămasă îți este virată la data de plată. Există și situația în care rămân sume care nu au putut fi reținute — atunci primești un mesaj în cont și le achiți separat.

Livrarea în easybox are comision?

Nu. Documentația spune că livrarea în locker are zero costuri pentru vânzător și că „nu există niciun comision pentru acest tip de livrare”. În schimb, nu poți seta nicio taxă de transport pentru livrarea în locker, pentru că relația se gestionează între platformă și client.

Se poate negocia grila de comisioane?

Grila e contractuală, deci se discută înainte de semnare — și ai dreptul legal de a o vedea în etapa precontractuală. În plus, documentația confirmă că există un discount la comision acordat pe baza performanței produselor, fără să publice procente sau praguri. Întreabă reprezentantul de cont care sunt pragurile și cum se măsoară.

Ce se întâmplă cu comisionul dacă produsul e returnat?

Documentația nu spune explicit dacă se restituie comisionul de vânzare. Ce spune: contribuția Genius nu se aplică la retur, plățile se calculează pe comenzile finalizate, iar indicatorul de volum al vânzărilor se calculează scăzând comenzile stornate. Verifică efectul real în desfășurătorul perioadei în care s-a înregistrat returul.

Pornește de la suma care trebuie să rămână

Modelul care schimbă deciziile e o inversare de ordine. Aproape toată lumea pornește de la prețul de pe piață, scade comisionul și se uită ce a rămas. Ordinea care produce prețuri viabile e exact pe dos: stabilești ce trebuie să rămână după toate reținerile, aduni costurile absolute, împarți la ce rămâne din unu după comision și marjă, și abia apoi te uiți dacă piața îți dă prețul rezultat. Dacă nu ți-l dă, ai aflat înainte de prima comandă, nu după a suta.

Practic, un vânzător care știe doar „comisionul e 15%” și unul care știe „comisionul e 15% pe produs, plus pe transport la livrarea la domiciliu, plus 2 lei pe comandă Genius, plus discountul de campanie raportat la cel mai mic preț din ultimele 30 de zile” lucrează cu două economii diferite, deși vând același produs pe aceeași platformă. Al doilea are un preț pe care îl poate apăra; primul are un preț pe care îl descoperă în desfășurător.

Verificarea pe care o poți face azi nu are nevoie de niciun instrument: deschide ultimul desfășurător de comision, împarte totalul reținut la valoarea comenzilor din aceeași perioadă și compară procentul rezultat cu cel din grila ta. Dacă diferă, ai găsit deja liniile pe care nu le puseseși în calcul. Dacă vrei să vezi dacă întregul canal se justifică față de celelalte pe care le ai, cere un diagnostic — ne uităm la costul de aducere a unui client pe fiecare canal, nu la procentul de pe unul singur.